De la Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul la Sfârșitul Anului Bisericesc - Mica enciclopedie a sărbătorilor creștine și a tradițiilor românești

De la Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul la Sfârșitul anului bisericesc. Mică enciclopedie a sărbătorilor creștine și a tradițiilor românești

„Iată, e vară! Pentru orășeni, e o perioadă de odihnă; vin vacanțele! Pentru țărani, e vremea când se strâng recoltele de cereale (care asigură pâinea de toate zilele), de fructe și legume, de miere și plante medicinale. De aceea, la țară, sărbătorile sunt mai bogate în semnificații, tradiții și povești decât la oraș.

Calendarul popular românesc este, în primul rând, un calendar agricol și abia apoi un calendar păstoresc. Relieful și clima au permis dintotdeauna obținerea unor recolte bune de cereale. Strângerea recoltelor, dar și creșterea animalelor au fost legate de marile sărbători. Și, oameni profund credincioși, sătenii se roagă îndelung marilor sfinți din calendar, ca să-i apere de primejdiile verii: de secetă și de vijelii, de indundații sau incendii. Ei știu că sunt neputincioși în fața forțelor dezlănțuite ale naturii, dar Dumnezeu e bun și Se milostivește la rugăciunile Maicii Sale și ale sfinților.

De aceea, toată vara, țăranii îmbină rugăciunea cu munca și cu sărbătoarea. Și, ca rugăciunea să fie mai puternică și mai bine primită, respectă cu grijă posturile rânduite și sărbătorile le țin prin nelucrare.

Iar dacă mai născocesc câte o poveste, este pentru că așa țin minte mai ușor șirul lung al sărbătorilor…”