Paraclisele și Acatistele zilelor săptămânii

Paraclisele și Acatistele zilelor săptămânii

Paraclisele și Acatistele sunt acte liturgice rânduite de Biserică și îndrăgite în mod special de credincioșii ortodocși. Ele au trecut de mult timp din cultul public în cel particular.

Paraclisul a apărut, se pare, în secolul al XIII-lea, prin evlavia împăratului Teodor al II-lea Lascaris (1254-1258), ca o rânduială de cântare a unui Canon imnografic, îmbogățit cu elemente din slujba Utreniei. Împăratul a compus el însuși întreg Paraclisul mare al Maicii Domnului, după modelul căruia a fost alcătuit, la Constantinopol, Paraclisul mic (sau Paraclisul întâi), prin valorificarea unui mai vechi Canon alcătuit de Sfântul Teofan al Niceei. După modelul acestora, au fost create și alte Paraclise, în care se cere ajutorul Persoanelor Sfintei Treimi sau al Sfinților.

Acatistele au ca model cunoscutul Acatist al Bunei Vestiri, care se rostește în biserici în chip solemn la Denia din sâmbăta săptămânii a cincea a Sfântului și Marelui Post (săvârșită vineri seara). Cuvântul acatist (a+kathistos = la care nu se șade) amintește de momentul introducerii lui în cult, în urma minunatei victorii asupra avarilor și perșilor care asediaseră Constantinopolul în 7 august 626, victorie datorată intervenției minunate a Maicii Domnului. Drept recunoștință, locuitorii capitalei bizantine au cântat toată noaptea acest imn, stând în picioare, în biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vlaherne. Imnul, de o mare frumusețe poetică și de o profundă încărcătură teologică și duhovnicească, a fost de la început foarte îndrăgit de clerici și credincioși, care l-au inclus în pravila lor zilnică de rugăciune. Până astăzi, la mănăstirile din Sfântul Munte Athos și în alte multe mănăstiri acest acatist este rostit zilnic de monahi. După modelul lui, imnografi inspirați au alcătuit, începând din secolul al XIV-lea, Acatiste spre lauda multor Sfinți.

Deoarece Paraclisele sunt rugăciuni de cerere, iar Acatistele rugăciuni de laudă și mulțumire, rostirea acestora constituie o rugăciune completă în conținut, acesta fiind motivul pentru care mulți duhovnici recomandă citirea zilnică a unui Acatist și a unui Paraclis. Astfel, s-a născut necesitatea alcătuirii unei cărți care să vină în întâmpinarea dorinței creștinilor ortodocși de a săvârși zilnic o pravilă completă și variată, care să-l ajute să urmeze și ritmul vieții liturgice a Bisericii, prin respectarea specificului fiecărei zile liturgice din săptămână.